Tipuri de vinuri

Vinul trebuie considerat ca un produs, in care au loc procese foarte complexe, ce duc la formarea si maturarea lui si uneori, la imbolnavire. Este gresita parerea ca vinul este cu atat mai bun cu cat este mai vechi.

Exista vinuri de durata, ca si vinuri tinere foarte bune.
De obicei vinurile albe usoare ajung la maturitate dupa o pastrare de 2—3 ani, iar cele de masa extractive rosii, dupa 3—4 ani.
Vinul se va bea la maturitate deplina. Vinurile de struguri se impart in: vinuri de masa, dulci de desert, tari de desert si aromatizate. Ele se mai pot imparti in vinuri de marca si ordinare sau in rosii, roz si albe. Dupa continutul in zahar ele se împart in seci, adica fara zahar, demiseci, dulci si siropoase. Vinurile se mai pot clasifica dupa varsta, locul de provenienta, soiul de struguri, anul de productie.

Toate vinurile au o varsta de punere in consumatie. Vinurile noi de masa se pun in consumatie dupa primul pritoc adica dupa ce fermentatia a incetat.
Vinurile vechi trase la sticle se tulbura la început, aceasta tulbureala este denumita „boala de sticla" care dispare dupa cateva luni.
Sticlele cu vin se scot din beci cu mare atentie pentru ca vinul sa nu se tulbure.
Daca pe fundul sticlei s-a asezat depozit, vinul se sifoneaza in alta sticla.

Alegerea vinului pentru consum se face de obicei dupa sezon, după gust, dupa ocazii, meniuri etc.
Vara sunt preferate vinurile seci, acrisoare, nu prea tari. Ele se servesc cu sifon pentru a potoli setea. Cele mai indicate vinuri pentru acest scop sunt cele de Odobesti.
Iarna sunt cautate mai mult vinurile negre si tari, care au proprietatea de a incalzi organismul cum sunt: Merlot, Cabernet-Sauvignion.

Primavara se consuma de obicei traditionalul pelin de mai, cu gust amarui, putin dulceag si aromat, indiferent de culoare.

Toamna se consuma de obicei visurile noi care si-au terminat fermentatia.
Pentru "tulburel" se preteaza foarte bine vinurile de Bragasani, care sunt dulci cu mult acid carbonic.
Vinuri de masa. "Vinurile de masa sunt vinurile folosite la masa. Ele sunt de obicei seci, deoarece zaharul s-a transformat in alcool. Ele sint rosii, roze si albe.

Vinurile rosii de masa se prepara din struguri rosii. Vinul rosu trebuie sa fie plin, armonic bogat in extract.

Vinurile albe se caracterizeaza prin fi prospetime, aciditate placuta, potolesc bine setea fiind recomandate in zilele calduroase de vara.

Vinuri dulci de desert. Vinurile demiseci si dulci de desert se fac din struguri cu un continut ridici in zahar si extract.

Vinurile demiseci contin intre 3 si 10% zahar si pana la 15° tarie alcoolica. Ele pot fi albe sau rosii si nu poarta denumirea podgoriei ci denumirea soiului Feteasca alba, Riesling italian, Muscat Ottonel, Babeasca neagra s.a.

Vinurile dulci (licoroase) de desert au un continut mare in alcool, peste 15° si zahar intre 18 si 20%, cum sunt : Grasa de Cotnari, Grasa de Pietroasele, Chardonnay de Murfatlar, Pinot gris si Pinot noir de Murfatlar, Cabernet-Sauvignon de Murfatlar, Tamaioasa de Pietroasele, Muscat Ottonel de Craciunel s.a. Dintre vinurile straine in aceasta categorie intra vinul de Tokay, Malaga, Cahor, Muscaturi de Crimeea.

Vinuri tari de desert. In aceasta grupa intra vinuri care contin 20° alcool. Ele au un gust aparte, foarte placut de fructe, un buchet complex cum sunt cele de Porto (Port-Wine), Marsala, Madera, Jeres.

Vinuri spumoase. Vinurile spumoase sunt vinuri albe saturate in bioxid de carbon care le imprima un gust specific placut.
Ele se impart in vinuri spumante naturale (sampanizante) si vinuri gazeificate.
Din grupa vinurilor spumante naturale fac parte: Blanquette de Limoux si Clairette de Die din Franta, Asti spumante din Italia ş.a.
Ele sunt caracterizate printr-o tarie alcoolica de pana la 10°, intre 10—150 g/l zahar si o presiune de bioxid de carbon de cca. 3 atmosfere, avand o prospetime si fructuozitate caracteristica.

Vinurile sampanizate sunt supuse unui proces tehnologic special. EIe sunt imbuteliate in sticle speciale. Ele au o tarie alcoolica cuprinsa intre 10 si 13,5° si o presiune de bioxid de carbon de 4—4,5 atmosfere.

Vinurile gazeificate au inceput sa capete o extindere din ce in ce mai mare; au un proces de fabricare mult mai simplu fata de cel al sampaniei. Imita foarte bine sampania din care cauza este mult cautat de consumatori.
Vinuri aromatizate. Din aceasta grupa fac parte traditionalul pelin si vermutul. Vinul pelin poate fi sec sau dulceag.
Vermutul are o tarie alcoolica de 17—18°, 150—160 g/l zahar si 165—175 g/l de extract total.

In tara noastră se fabrica vermutul rosu si alb, care este foarte apreciat atat in tara cat si in strainatate.