Lichior de portocale 1

Lichior de portocale

1 l apa, 500 g zahar, 1/2 l alcool de 80 grade, 1 lingurita de zahar ars (pentru colorat).

Facultativ: coaja rasa de la 4 portocale.

Intr-o sticla de 1/2 l se pune coaja rasa de la 4 portocale si se toarna peste ea 250 g alcool, apoi se astupa cu un dop sau se leaga gatul sticlei cu celofan si se tin intr-un loc cald.
Dupa doua saptamani esenta este gata.
Se face un sirop de 1/2 kg zahar si 1 l apa. Dupa ce siropul este gata se adauga jumatate din cantitatea de esenta si se ia siropul de pe foc ca sa se raceasca.

Dupa ce s-a racit se adauga si restul de esenta, restul de alcool si esenta de zahar ars.
Lichiorul astfel obtinut se filtreaza prin tifon dublu.
Se toarna in sticle, se astupa cu dopuri oparite si se pastreaza la loc racoros.

Lichior de afine

3 kg afine, 1l alcool de 80 grade, 2 kg zahar.

Se aleg afinele sanatoase. Se pun intr-o sticla cu gaura larga si se toarna peste ele alcool ca sa le acopere.
Se astupa sticla ermetic cu un dop de pluta, se pune la soare sa macereze circa 3 saptamani.
Se scurge apoi esenta, se filtreaza printr-o hartie de filtru sau un tifon pus in doua.
La 1 l de esenta se adauga un sirop facut dintr-un kilogram zahar si 1/2 l apa.
Se toarna lichiorul in sticle si se astupa cu dopuri oparite. Sticlele se tin intr-un loc rece.
Se poate consuma de-abia iarna. Cu cat sta mai mult se face mai bun.

Lichior de gutui 2

Lichior de gutui

1 kg gutui, 1/2 alcool de 80 grade, 250 g zahar, 1 pahar de apa.

Se sterg bine gutuile, se dau pe razatoare, se pun intr-un borcan peste care se toarna coniac sau alcool pana se acopera bine. Se leaga borcanul la gura cu celofan si se tine 4-6 saptamani.
Se strecoara apoi printr-un saculet de panza, se stoarce bine lichidul. La 1 l de esenta astfel obtinuta se adauga siropul pregatit din 250 g zahar si 1 pahar de apa. Se amesteca bine, se toarna in sticle si se astupa cu dopuri.

Lichior de gutui 1

Lichior de gutui

4 gutui mari, 1 l alcool de 80 grade, 800 g zahar.

Se aleg 4 gutui mari sau mai mici, se sterg de praf, se dau pe razatoare si s epun intr-o sticla cu gura larga. Peste ele se toarna alcoolul.
Dupa 8 zile se filtreaza si la 1 l de extras se adauga 800 g zahar.

Se astupa sticla, se asgita si se lasa sa se dizolve zaharul. Dupa ce s-a dizolvat zaharul, lichiorul se toarna in sticle. Sticlele se astupa ermetic cu dopuri oparite si se pun la un loc rece.
Lichiorul se poate consuma dupa doua saptamani.

Lichior de zmeura 2

Lichior de zmeura

2 kg de zmeura, 2 l alcool de 80 de grade, 1 kg zahar, 1 1/2 l apa, 1/2 l coniac sau chirs.

Se curata zmeura de frunzulite, se aleg numai fructele sanatoase. Se pun intr-o strecuratoare care se introduce de cateva ori in apa, apoi se lasa sa se scurga apa. Se pun fructele intr-o damigeana, se toarna peste ele alcoolul, se astupa ermetic cu dopul, si se lasa sa stea 1-2 luni. Se strecoara printr-un tifon sau o sita de par. Separat se prepara un sirop din zahar si apa care se toarna peste esenta strecurata. Se adauga coniacul sau chirsul, se amesteca bine si apoi se filtreaza. Se toarna in sticle, se astupa ermetic cu dopuri si se pastreaza la rece.

Lichior de zmeura 1

Lichior de zmeura

300 g zmeura, 150 g alcool de 96 grade, 800 g zahar, 600 g apa

Zmeura coapta, sanatoasa se curata de codite si frunze si se pune intr-o sticla larga la gura. Se toarna alcoolul ca sa acopere fructele.
Se pune sticla la soare pana ce zmeura se decoloreaza complet. Se filtreaza printr-un tifon pus in doua sau prin hartie de filtru. Separat se prepara un sirop simplu de zahar.
La 400 g esenta se face un sirop de 800 g zahar si 600 g apa. Se toarna siropul peste esenta; se agita puternic pana se amesteca bine.
Lichiorul se toarna in sticle, se astupa ermetic cu dopuri. Se poate consuma dupa 3 saptamani.
Se pastreaza intr-un loc rece, uscat si intunecos.

Rachiu aromatizat

1l rachiu, 2 lamai, 2 portocale

Se iau cantitati egale de coaja de portocale si lamaie. Se pun in rachiu, se astupa cu dopuri si se tin timp d e3-4 luni dupa care se scurge si se strecoara printr-un tifon.
Se pun din nou in cantitati egale coaja de lamaie si portocala, se astupa cu dopul si se mai tine 4 luni, dupa care se strecoara din nou, se toarna in sticle si se astupa ermetic cu dopuri.

Rachiu de lamaie

3l rachiu tare, 7 lamai, 1 kg zahar, 1 1/2 l apa.

Se spala lamaile, se sterg si cu un cutit bine ascutit se cojesc subtire iar coaja se pune intr-o damigeana peste care se toarna un rachiu tare (peste 40 de grade) sau o tuica rafinata. Se astupa damigeana cu un dop si se tine doua zile. Separat, intr-o oala emailata mare se prepara un sirop simplu. Peste siropul inca cald se toarna rachiul aromatizat care in prealabil a fost filtrat printr-un tifon pus in doua. Se amesteca bine, se acopera cu un capac si se lasa sa stea cateva ore dupa care se toarna in sticle. Se astupa bine cu dopuri iar dupa 3 zile se poate consuma.
Daca se foloseste tuica tare se adauga mai multa coaja de lamaie pentru a atenua mai mult mirosul de tuica.

Rachiu de suc de visine

1l rachiu tare, coaja de la 2 portocale, 8 cuisoare, 1/4 l suc de visine sau sirop de visine

Cu un cutit bine ascutit se taie subtire coaja de portocale si se pune in rachiu (votca) o data cu cuisoarele. Se astupa sticla si se pastreaza 2 saptamani, dupa care se adauga sucul de visine sau siropul de visine Se amesteca bine, se filtreaza, se trage la sticle. Sticlele se astupa bine cu dopuri oparite si se tin intr-un loc rece cel putin 6 luni, dupa care se poate bea. Cu cat sta mai mult este mai bun.

Intrebuintand sirop de visine, rachiul capata un gust asemanator lichiorului.

Cornata

3 kg coarne, 3 kg zahar, 1/2 l alcool de 80°.

Se aleg coarnele coapte, sanatoase, inlaturandu-se cele bolnave si strivite, se curata de codite si se spala. Dupa ce se scurg se pun intr-o damigeana, alterand un strat de coarne si un strat de zahar pana se umple damigeana. Ultimul strat trebuie sa fie de zahar. Se leaga damigeana la gura cu un tiflon si se tine la soare 5—6 saptamani. Dupa ce se termina fermentatia se adauga alcoolul, se astupa cu un dop si se lasa sa stea inca 4 luni. Se filtreaza, se pune intr-o oala smaltuita si se lasa pe foc pana da in clocot, apoi se raceste. Cornata racita se imbuteliaza, se astupa cu dopuri si se pastreaza in nisip intr-o incapere intunecoasa, rece si uscata.

Afinata

5 kg afine, 2—2 1/2 kg zahar, 1 l alcool de 80°.

Se aleg afinele si se spala. Se pun intr-o damigeana, presarandu-le cu zahar, ultimul strat trebuie sa fie de zahar. Se leaga apoi damigeana la gura cu un tifon sau o panza si se pune la soare sa stea 3—4 saptamani. Dupa ce zmeura lasata acopera fructele se adauga alcoolul; se astupa bine cu un dop de pluta si se tine inca 4—5 luni. Dupa acest interval se filtreaza printr-un tifon pus in doua si se toarna in sticle care se astupa bine cu dopuri oparite.

Se pastreaza intr-un loc racoros.

Zmeurata 2

Zmeurata

5 kg zmeura, 1 1/2 l alcool de 80°, 3 kg zahar

Se alege zmeura sanatoasa, se curata de frunzulite si alte corpuri straine. Se pune intr-o strecuratoare si se spala sub robinet sau se introduce strecuratoarea de cateva ori in apa si se lasa sa se scurga. Dupa ce s-a scurs, zmeura se pune intr-o damigeana lasand damigeana noua umpluta cam 1/3. Se toarna alcool pana acopera fructele, se astupa cu un dop de vata si se lasa la temperatura camerei intr-un loc mai intunecos sa stea 2 zile.

Alcoolul se scurge in alta damigeana care a fost umpluta pe jumatate cu fructe proaspete de zmeura, si tine din nou 2 zile; se scurge alcoolul. Separat se prepara un sirop facut din 2 parti zahar 1 parte apa. Zaharul pentru sirop se ia in cantitate egala cu cea de alcool scurs din zmeura.

Se amesteca bine spirtul cu siropul, se filtreaza, se imbuteliaza, se astupa cu dopuri si se pastreaza la rece si intuneric 5-6 luni. Cu cat sta mai mult cu atat este mai buna.

Zmeurata 1

Zmeurata

3 kg zmeura, 2 kg zahar tos, 1 l alcool de 80°.

Se prepara ca si visinata.

Se alege zmeura coapta, se curata, se spala si se pune intr-un sticla de 5 l cu gatul mai larg. Se aseaza un rand de zmeura, un rand de zahar, iar ultimul rind va fi de zahar. Se adauga alcoolul, se astupa sticla cu celofan sau pergament si se tine la soare o luna scuturand la 3-4 zile.

Trandafirata

2 1/2 kg petale de trandafir, 1 l votca, 1 kg zahar, 2 pahare de apa

Petalele de trandafir se pregatesc ca pentru dulceata. Se ia o sticla de 3 l, se umple cu petale, apoi se toarna peste ele votca. Se pastreaza intr-un loc cald timp de 2 saptamini. Dupa 2 saptamini se scurge lichidul, fara sa se stoarca petalele.

Se prepara un sirop dintr-un kilogram de zahar si doua pahare de apa. Dupa ce siropul s-a racit se toarna (dupa gust) peste lichidul obtinut.

Se poate consuma imediat, sau se poate pastra in sticle intr-un loc racoros.

Agrisata

1 1/2 kg zahar, 2 kg agrise, 2 l spirt.

Se curata agrisele coapte, sanatoase, se spala si se pun intr-o damigeana. Peste ele se toarna spirtul si 4 l de apa fiarta si racita in prealabil. Se lasa la soare timp de 2 saptamani, pana agrisele se ridica la suprafata. Zilnic se amesteca si se leaga damigeana la gura cu un tifon. Dupa 2 saptamani se scurge, se strecoara in alta damigeana si se adauga zaharul. Se amesteca si se lasa pana a doua zi 1 la soare ca sa se dizolve zaharul, apoi se tine 2 saptamini in intr-un loc rece. Se mai strecoara o data, se trage la sticle, se astupa ermetic cu dopuri si se pastreaza in beci intr-o ladita cu nisip.

Se poate consuma dupa 2—3 saptamani.

Caisata 2

Caisata

1 1/2 caise, 1 1/4 kg zahar.

Se aleg caisele coapte, dulci si sanatoase. Se spala si se lasa sa se scurga. Dupa ce s-au scurs, se scot samburii, iar pulpa se striveste si se scoate sucul. Sucul se toarna intr-o damigeana si se adauga zahar in proportie de 1 1/4 kg zahar la 1 l de suc. Se tine intr-un loc intunecos si racoros timp de 4 saptamani, dupa care se filtreaza, se imbuteliaza, se astupa ermetic cu dopuri si se pastreaza la rece.

Cu cat sta mai mult cu atat este mai buna.

Caisata 1

Caisata

1 pahar de zeama de caise, 1 pahar alcool 80°, zahar (dupa gust).

Se aleg caise cat mai coapte, frumoase, sanatoase, fara pete pe ele, sa nu fie stricate si cat mai dulci. Se scot samburii, se taie in bucatele mici, se stoarce bine sucul din ele. La un pahar de suc astfel obtinut se adauga un pahar de alcool de 80°. Se poate adauga si zahar dupa dorinta. Se pune sa stea patru saptamini intr-un loc intunecos si rece. Se filtreaza, se trage la sticle, se astupa ermetic cu dopuri de pluta si se pastreaza la un loc rece. Se poate da in consum imediat dar cu cit sta mai mult capata un gust mai placut.

Prunata 2

5 kg prune, 2 kg zahar, 1—1 1/2 l alcool de 80°.

Se aleg prune bine coapte, sanatoase, se spala si dupa ce s-au scurs bine se pun intr-o damigeana cu gatul larg. Se toarna peste ele alcool pana le acopera. Se astupa cu un dop si se pastreaza intr-un loc intunecos timp de 4—6 saptamani.

Se scurge esenta obtinuta in alta damigeana mai mica sau in sticle, iar in damigeana se toarna peste prunele ramase zahar cat cuprinde. In loc de zahar se poate prepara un sirop simplu de zahar (din o parte zahar si trei parti apa). Zaharul sau siropul se pun cu scopul de scoate restul de alcool din prune. Dupa doua saptamani siropul se scurge si se amesteca cu esenta scursa mai inainte. Se filtreaza, se toarna in sticle, se astupa bine cu dopuri. Se pastreaza la un loc rece cel putin 6 luni dupa care se poate consuma.. Cu cat sta mai mult capata un gust mai placut si in special finete.

Prunata 1

Prunata

5 kg prune, 2 kg zahar.

Pentru prunata sau visinata de prune, sunt preferate prunele zemoase, dulci si parfumate cum sunt D'Agen, Tuleu gras s.a.

La prunele mai putin zemoase se adauga doua pahare de apa la 5 kg prune. Prunele coapte se curata, se aleg cele sanatoase, neviermanoase, se spala, si se lasa sa se scurga. Dupa ce s-au scurs se scot samburii si se pun dintr-o damigeana cu gatul larg punand un strat de prune si un strat de zahar, avand grija ca ultimul strat sa fie de zahar care sa acopere bine prunele. Damigeana se leaga la gura cu tifon si se lasa la soare pentru 3—4 zile pina prunele lasa zeama si incepe fermentatia. Se pune dopul de fermentare si se lasa o luna la fermentat intr-un loc cald pana inceteaza complet fermentatia. Se scoate dopul de fermentare, se filtreaza printr-un tifon cu vata. Prunata filtrata se toarna in sticle, se astupa cu dopuri si se pastreaza la un loc rece. Se poate consuma dupa 4—5 luni dar cu cat sta mai mult este mai buna.

Fructele ramase se pun intr-un saculet de panza sau tifon se storc, iar prunata rezultata se filtreaza prin tifon si vata si se toarna in sticla. Inainte de a pune prunele la fermentat se poate introduce in damigeana cativa samburi care-i vor da un gust specific.

Capsunata 1

Capsunata

3 kg capsuni, 1 1/2 kg zahar

Se aleg capsunile aromate bine coapte, intens colorate, sanatoase, se curata de frunzulite si alte corpuri straine, se pun intr-o strecuratoare si se introduc de 3—4 ori in apa pentru a le spala si se lasa sa se scurga. Dupa ce s-au scurs, capsunile se pun intr-o damigeana cu gatul mai larg, presarandu-se cu zahar. Trebuie avut grija ca ultimul strat sa fie de zahar si sa fie mai gros. Se leaga damigeana cu un tifon si se tine 2—3 zile intr-o incapere calda sau la soare pana incepe fermentatia. Se astupa damigeana cu un dop de fermentatie si se pune la un loc intunecos si mai racoros unde se tine 2—3 saptamani pana se termina fermentatia. Dupa ce fermentatia a incetat, se filtreaza prin tifon si vata, se trage la sticle, se astupa cu dopuri oparite si se pastreaza la rece. Cu cat se pastreaza mai mult este mai buna.

Ciresata de cirese amare

5 kg cirese amare, 2—2 1/2 kg zahar, l sau 1 1/2 l alcool de 80°.

Ciresele amare pentru ciresata se culeg dupa cateva zile insorite, ca sa fie cat mai parfumate. Ciresele amare tari, proaspat recoltate, se curata de cozi, se spala repede in apa, se strecoara. Se aseaza intr-o damigeana cu gura mai larga cu o capacitate de 7—8 l. In timpul asezarii se presara cu zahar, ultimul strat fiind de zahar.

Se poate adauga un baton de vanilie si 1 feliute de lamaie cu coaja, dar atunci ciresata isi pierde din aroma sa naturala.

Se leaga damigeana la gura cu o panza subtire sau tifon si se pune la soare. Dupa ce se dizolva zaharul, cam dupa 10—12 zile, se adauga alcool, ca ciresata sa aiba tarie de 30°.

Se astupa apoi damigeana cu un dop de pluta si se pastreaza intr-un loc racoros. In decembrie, se scurge dresata, se strecoara printr-un tifon dublu si se toarna in sticle. Sticlele bine astupate cu dopuri se pastreaza intr-un loc racoros.

Visinata rapida

1 l suc de visine, 2 pahare alcool sau votca; zahar (dupa gust)

Se aleg fructe proaspete, coapte, sanatoase. Se spala, se curata de codite, se pun in sticle mari, cu gatul larg si se astupa cu dopuri de vata. Se ia un vas mare pe fundul caruia se pune un gratar de lemn, se aseaza sticlele, intre ele se pun paie, se toarna apa rece si se fierbe 90 min. Se ia oala de pe foc si se lasa sa se raceasca. Dupa ce s-a racit se scot sticlele si se scurge sucul. La 1 l de suc astfel obtinut se adauga zaharul si alcoolul sau votca. Se toarna la sticle, se astupa ermetic cu dopuri oparite. Dupa 24 de ore se poate consuma. Visinata astfel preparata are o aroma puternica.

Visinata 2

Visinata

5 kg visine, 1 1/2 kg zahar, 1—1 1/2 l alcool de 80 grade.

Se aleg visine sanatoase, se curata de codite, se spala si se lasa sa se scurga. Dupa ce s-au scurs, la jumatate din visine se scot samburii, iar cealalta jumatate ramine cu samburi. Visinile se pun in damigeana iar peste ele se toarna spirt cat sa le acopere. Damigeana se astupa cu un dop si se pastreaza intr-un loc intunecos o luna. Damigeana se lasa neumpluta cam 1/4. Se scurge apoi lichidul din damigeana in alta damigeana mai mica adaugand 400 g zahar la 1 l de lichid. Se astupa cu un dop si se lasa intr-o incapere mai calda sa se dizolve zaharul, apoi se filtreaza, se imbuteliaza, se astupa cu dopuri si se pastreaza la rece. Zaharul se adauga dupa gust. Daca vrem ca visinata sa fie mai dulce se pun 500—600 g zahar la un litru de lichid.

Visinata trebuie sa stea cel putin 6 luni. Cu cat sta mai mult este mai buna.

Visinata 3

Visinata

5 kg visine, 2 kg zahar, 2 l votca tare.

Visinele pregatite ca pentru visinata se pun in damigeana presarandu-le cu zahar, 400 g zahar la 1 kg visine. Se leaga damigeana la gura cu un tifon si se pune la soare timp de sase saptamani. Dupa ce fermentatia a incetat se scurge visinata, se trage la sticle si se astupa cu dopuri.

Peste visinele ramase in damigeana dupa ce s-a scurs visinata se toarna votca pana le acopera si se lasa sa stea doua luni ca votca sa scoata restul de visinata din visine. Se scurge visinata, se trage la sticle, se astupa cu dopuri si se pastreaza la un loc rece.

Visinata batraneasca

1 kg visine, 400 g alcool (de 80°), 1,5 g scortisoara, 1 g nucsoara, 250 g zahar.

Visinile pregatite ca pentru visinata se zdrobesc impreuna cu simburii si se pun intr-o damigeana la fermentat timp de trei saptamani, dupa care se adauga alcoolul, scortisoara si nucsoara. Se lasa la un loc cald sa mai stea o saptamana. Dupa ce lichidul se limpezeste, se strecoara, se adauga un sirop legat, se amesteca bine si se trage la sticle. Sticlele bine astupate se pastreaza la un loc rece cel putin 4 luni, dupa care se poate consuma. Cu cit sta mai mult este mai buna.

Visinata 1

Visinata

5 kg visine, 2 kg zahar, 1/2 l votca tare sau alcool.

Se aleg visinele sanatoase, se curata de codite, se spala si se pun la scurs. Dupa ce visinele s-au scurs se pun intr-o damigeana alternand un strat de visine si un strat de zahar pana se umple damigeana. Ultimul strat trebuie sa fie de zahar. Se leaga damigeana la gura cu un tifon si se pune la soare unde ramane timp de 6 saptamani pana se termina fermentatia iar zaharul s-a dizolvat complet.

Se scurge visinata, se imbuteliaza, se astupa cu dopuri si se pastreaza la rece si intuneric timp de 6 luni dupa care se poate consuma.

Peste visinile ramase in damigeana se toarna votca tare sau alcool atat cit sa le acopere. Se astupa damigeana cu dopul si se tine cel putin doua luni, dupa care se scurge visinata obtinuta. Se imbuteliaza, se astupa cu dopuri si se pastreaza ca si prima.

Visinate

Visinatele se pot prepara din toate fructele. In general bauturile de acest tip iau numele fructelor din care sunt preparate. Cele mai bune visinate se fac din visine, mure, coacaze negre, coacaze rosii, cacazar (merisor, smirdar), prune, scorus.

Se folosesc fructele coapte, curate, nemucegaite sau stricate. Sticlele se vor umple numai se pune zahar si se pun la un loc cald pentru 3 saptamini in care timp se scutura, apoi se adauga votca sau alcool care trebuie sa acopere fructele. Se astupa cu un dop de vata si se pune la un loc cald unde se pastreaza 2—3 luni ; se scutura la 3—4 zile.

Se filtreaza prin vata. Daca este prea tare se poate dilua cu 1/4 apa sau suc. Daca nu, este suficient de dulce se adauga zahar.

Cidru 1

Cidru

15 kg mere, l kg zahar.

Pentru a obtine un cidru superior trebuie sa se aleaga bine merele. Ele trebuie sa fie sanatoase, bine coapte, proaspete, sa nu fie lovite sau atacate de diverse boli (patate, mucegaite, inceput de putrezire), sa nu fie viermanoase. Merele viermanoase au un miros si gust specific neplacut care se va imprima cidrului. Merele pot fi dintr-un singur soi sau un amestec de soiuri.

Pentru cidru se prefera soiurile mai zemoase cum sunt Renet de Champagne.

Merele alese se spala bine, se zdrobesc si se scoate sucul la presa. Sucul obtinut se strecoara printr-o pinza sau tifon (sau sita deasa de par), se pun in vasul de fermentat. Se poate adauga zahar dupa dorinta si in functie de gradul de coacere al merelor. La merele mai acrisoare se va adauga mai mult zahar decat la cele mai dulci. La un cidru din mere coapte cu un continut normal de zahar nu se mai adauga zaharul.

Vasul in care se pune sucul la fermentat se astupa cu un dop de fermentare sau cu un dop prin care se trece capatul unui furtun, iar celalalt capat intr-un borcan de apa. Fermentatia este mai puternica in primele zile apoi scade in intensitate. Dupa ce fermentatia a incetat, cidrul se sifoneaza cu ajutorul unui furtun in alt vas, cu grija, pentru a nu tulbura drojdia de pe fundul vasului. Se astupa vasul si se lasa sa mai stea la un loc rece. Dupa ce fermentatia a incetat, ea totusi continua lent inca 4—6 saptamani, dupa care cidrul se trage, la sticle, se astupa cu dopuri oparite si se pastreaza la rece.

Cidrul clasic

Cidru clasic

Prin cidru se intelege un suc obtinut din fructe si supus fermentatiei alcoolice.

Cel mai bun cidru se obtine din mere acrisoare dar coapte. Merele necoapte dau un cidru acru, lipsit de aroma. Merele padurete nu se folosesc singure la prepararea cidrului, decat in amestec cu alte fructe, deoarece contin mult acid si tanin. De asemenea, nu se folosesc la prepararea cidrului perele, datorita continutului mic in acizi.

Hidromel 2

Hidromel

1 kg miere, 3 l apa, 3 g scortisoara.


Intr-o oala emailata se pune mierea, apa si scortisoara. Se pune pe foc si se tine amestecand mereu pana face spuma. Se ia spuma, se lasa sa se raceasca, apoi se toarna intr-o damigeana si se lasa sa fermenteze. Dupa ce a incetat fermentatia se toarna in alta damigeana si se astupa ermetic cu un dop. Se tine intr-o incapere rece si uscata cel putin un an, dupa care se poate consuma. Cu cat sta mai mult devine mai bun.

Hidromel 1

Hidromel

4 kg miere, 6 l apa, 50 g hamei.
Se toarna apa intr-o oala emailata, se adauga mierea si se pune pe foc pana da in citeva clocote, amestecandu-se mereu. Cat mai este cald, se adauga hameiul si se lasa sa fermenteze. Dupa ce a incetat fermentatia, hidromelul se filtreaza prin vata si tifon, se toarna in sticle, se astupa cu dopuri si se pastreaza la rece.

Vin de piersici

3 kg piersici, 1,2 kg zahar, 3 l apa.

Se aleg piersicile bine coapte, sanatoase, se spala, apoi se scot samburii iar pulpa zdrobita se pune intr-o damigeama.

Separat se pune, apa la fiert, cu zaharul. Cand siropul este cald inca, se adauga 4—5 samburi nesparti si se lasa pana a doua zi pentru macerarea samburilor cu siropul.

Turnam a doua zi siropul fara samburi peste pulpa din damigeana, adaugam un varf de cutit de drojdie de bere si lasam tot continutul sa fermenteze, cu dopul de fermentare montat damigenei.

Dupa ce s-a oprit fermentatia, se sifoneaza partea fara zat, cu ajutorul unui furtun, trecand astfel bautura in vase potrivite ca volum in asa fel ca nivelul lichidului sa fie sub dop.

Cand bautura s-a limpezit bine, se trage din nou de pe depozit cu furtunul, in sticle. Sticlele astupate se pastreaza la rece.

Vin de caise

3 kg caise, 2 kg zahar, 7 l apa.

Se aleg caisele coapte, sanatoase, se spala si se lasa sa se zvante, apoi se scot .samburii, iar pulpa se pune intr-o damigeana.

Separat se pune apa la fiert, iar dupa ce a dat in clocot se dizolva zaharul si se lasa la rece. Dupa ce s-a racit, dar mai este inca calduta se toarna in damigeana peste caise. Damigeana se astupa cu un dop de fermentare, fierbatoare cu apa si se lasa la fermentat la un loc racoros si ferit de soare unde temperatura sa nu depaseasca 22°C, scuturand damigeana zilnic, apoi la 2 zile.

Dupa ce a incetat fermentatia, iar vinul s-a limpezit, se trage cu un furtun la sticla avand grija sa nu-l tulburam. Se astupa ermetic sticlele cu dopuri si se pun la pastrat la rece si intuneric.

Vin de catina alba 1

Vin de catina alba

1 l suc catină, 2 kg zahar, 7 l apa.

Se curata fructele, se spala la robinet si se lasa sa se scurga. Fructele scurse de apa se trec prin zdrobitor sau printr-o masina smaltuita de tocat carne, dupa care se stoarce sucul intr-un saculet de panza. Sucul stors se lasa pentru cateva ore la limpezit, dupa care cu ajutorul unui furtun cu foarte mare atentie, se trage de pe depozit, avand grija, sa nu tragem si picaturile de ulei care se formeaza la suprafata. Se lasa din nou cateva ore la limpezit si se mai trage a doua oara cu aceeasi grija, dupa care se toarna in damigeana, se adauga zaharul dizolvat in apa se astupa cu un dop de fermentare, sau cu un saculet cu nisip si se lasa la fermentat.

Dupa ce a incetat fermentatia si vinul s-a limpezit, se trage cu furtunul la sticle, se astupa ermetic cu dopuri oparite si se pastrează la rece ferit de razele solare. Se obtine un vin superior.

Vin de curmale

1 kg curmale, 3 kg zahar, 3 lamai, 30 g drojdie de bere.

Se procedează ca la vinul de smochine.

Vin de smochine

2 kg smochine, 3 kg zahar, 3 lamaii, 30 g drojdie de bere.

Se pun la fiert 10 l de apa si dupa cateva clocote apa se lasa la racit. Cand apa a ajuns la 38-40 grade se adauga zaharul, 2 lamaii fara coaja si o lamaie cu coaja, taiata felii, drojdia de bere si smochinele. Se lasa la fermentat la temperatura de 20-22 grade amestecand zilnic. Cam dupa 40 de zile vinul este gata. Daca temperatura este mai ridicata fermentatia se poate opri mai repede, chiar dupa 3-4 saptamani.

Se trage vinul cu grija intr-o damigeana pentru a nu-l tulbura. Se lasa sa se limpezeasca cateva zile, astupandu-se apoi cu un dop. Dupa ce vinul s-a limpezit se mai trage o data cu furtunul fie la sticle, fie la damigeana. Se astupa cu dopuri oparite si se pastreaza la rece.

Drojdia ramasa nu se arunca ci se mai adauga la ea 10 l apa, 3 kg zahar, 3 lamaii si se mai obtine un rand de vin care este ceva mai slab decat primul

Vin de macese 2

Vin de macese

1 1/2 kg macese, 2 , 5 l apa.

Se procedeaza ea la vinul de macese 1, numai ca se folosesc macese coapte dar fara sa fie lovite de bruma si in cantitati mai mici.

Se obtine un vin bun care prin sedere, isi imbunatateste calitatile.

Vin de macese 1

Vin de macese

2 kg macese, 2 kg zahar, 5 l apa.

Se aleg macese coapte, dupa ce au fost lovite de bruma. Se curata, se spala, se pun intr-un borcan iar peste ele se toarna un sirop caldut facut dinainte. Se acopera
borcanul cu un capac si se lasa se fermenteze. Dupa 20—30 zile, cand a incetat fermentatia se strecoara intr-o damigeana care se astupa ermetic cu un dop si da la rece. Dupa ce pe fundul damigenei s-a depus depozitul (drojdia), cu ajutorul unui furtun se piritoceste cu atentie sa nu se tulbure vinul in sticla. Se astupa sticlele cu dopuri oparite si se tin intr-o incapere racoroasa.

Cu cat sta mai mult, tu atat vinul este mai bun.

La macesele ramase dupa strecurare se adauga un sirop caldut facut din 2 kg zahar si 5 l apa. Se lasa la fermentat, iar in continuare se procedeaza ca mai sus. Se va obtine un vin de buna calitate.

Vin de coacaze negre

8 kg coacaze negre, 1 1/4 kg zahar.

Se aleg fructele sanatoase, se curata de codite, frunzulite si alte corpuri straine. Se pun intr-o strecuratoare si se introduc de citeva ori in apa, iar apoi se lasa sa se scurga. Dupa ce s-au scurs se strivesc bine si se pun intr-o damigeana. Aceasta se leaga la gura cu tifon si se lasa int-o incapere calda 2—4 zile pina ce fructele strivite se ridica, iar sucul ramane pe fundul damigenei. Se scurge cu grija sucul in alta damigeana si se adauga zaharul. Se astupa cu un dop de fermentare si se lasa sa fermenteze doua pina la trei saptamini. Dupa ce a incetat complet fermentatia, se pritoceste, cu atentie, sa nu se tulbure, in alta damigeana, se astupa ermetic cu un dop si se duce in beci sau intr-o incapere rece unde se lasa doua luni pentru maturare. Dupa maturare se pritoceste din nou — cu ajutorul unui furtun — cu atentie sa nu se tulbure. Se astupa damigeana sau sticlele, cu dopuri oparite si se pastreaza in beci sau intr-o incapere rece in pozitie culcata.

Fructele care ramin dupa ce se scurge sucul nu se arunca ci se adauga o cantitate egala de sirop cu cantitatea de suc scurs. Se prepara un sirop simplu de zahar: respectand proportia de 300 g zahar la 1 l apa. Se lasa 4-5 zile dupa care se scurge lichidul, iar fructele se storc. Se astupa damigeana, cu un dop de fermentare si se lasa la fermentat 3—4 saptamani. Dupa ce a incetat complet fermentarea, se sifoneaza cu ajutorul unui furtun, cu grija, sa nu se tulbure vinul cu drojdia de pe fund. Se astupa sticlele cu dopuri oparite si se pastreaza in beci sau intr-o incapere rece.

Vin de coacaze rosii

8 kg coacaze, 750 g zahar, 1/2 l coniac.

Se aleg fructele, sanatoase, se curata de codite si frunzulite. Se spala punandu-le intr-o strecuratoare si introducand strecuratoarea de cateva ori in apa. Se lasa sa se scurga apa. Dupa ce s-a scurs apa, fructele se strivesc cu o lingura de lemn, se pun la fermentat intr-o damigeana curata care se astupa apoi cu un dop de fermentatie. Damigeana se duce in beci sau intr-o incapere cu temperatura moderata (20—22°C). Dupa ce a incetat fermentatia, vinul se strecoara printr-un tifon pus in doua, in alta damigeana in care se lasa sa se depuna restul de drojdie pe fund. Se sifoneaza cu grija cu ajutorul unui furtun in alta damigeana. Se adauga zaharul si coniacul, se astupa cu un dop si se tine doua luni in beci sau intr-o incapere racoroasa. Apoi se trage la sticle. Se astupa cu dopuri oparite. Vinul, se lasa sa stea cateva luni in beci sau o camera racoroasa. Este cu atat mai bun cu cat sta mai mult.

Vin de mure

1 kg mure, 10 l ap1, 3 kg zahar, 500 g miere.

Se aleg fructele sanatoase, se curata de frunzulite, se spala punandu-le intr-o strecuratoare si introducandu-le de cateva ori in apa. Murele spalate se strivesc si se pun intr-un borcan. Se toarna 6 l apa peste ele, se leaga borcanul cu un tifon si se lasa 3—4 zile intr-o incapere cu temperatura moderata, dupa care se strecoara. Sucul obtinut se pune intr-o damigeana, iar fructele se strivesc, se toarna peste ele 4 l apa, se amesteca bine si se lasa sa stea 5-6 ore. Apoi, se strecoara din nou, se storc bine fructele, iar sucul, obtinut se toarna in damigeana peste primul. Se adauga zaharul si mierea, se pune dopul de fermentare si se lasa la fermentat. Dupa ce a incetat fermentarea cu ajutorul unui furtun se sifoneaza vinul la sticla cu grija pentru a nu tulbura drojdia ramasă pe fund. Sticlele se astupa cu dopuri oparite si se tin culcate in beci sau intr-o incapere rece.

Vin de zmeura

4 kg zmeura, 500 g zahar

Se alege zmeura coapta, sanatoasa, se curata de codite, frunzulite si alte corpuri. Se pune in strecuratoare si se introduce de 3—4 ori intr-un vas cu apa pentru a se spala sau sub robinetul cu apa sub un jet nu prea puternic, apoi se lasa sa se scurga. Dupa ce fructele s-au scurs, se zdrobesc usor cu mina si se introduce pireul astfel obtinut intr-o damigeana, impreuna cu zaharul. Se leaga damigeana la gura cu un tifon si se lasa la fermentat intr-un loc cald. Dupa 2-3 zile cand sucul se separa, se scurge in alta damigeana prin sifonare si se astupa cu un dop de fermentare. Se tine intr-un loc mai racoros unde se lasa sa fermenteze timp de 30—45 zile.

La restul care ramane pe fundul damigenei, se adauga o cantitate de sirop de zahar (300 g zahar la 1 l apa) egala cu cea de suc extras si se lasa la fermentat. Dupa 3-4 zile se toarna sucul obtinut in alta damigeana, se astupa cu un dop de fermentare si se lasa la fermentat. In continuare se procedeaza ca mai jos.

Dupa ce a incetat fermentarea, se trage vinul la sticle tot prin sifonare avand grija sa nu se tulbure drojdia de pe fund. Se astupa sticlele cu dopuri oparite si se pastreaza culcate intr-un loc rece.

Vin de corcoduse 2

Vin de corcoduse

3 kg corcoduse, 2 kg zahar, 10 l apa, drojdie cat o nuca

Se aleg corcodusele coapte si sanatoase, se spala si se lasa sa se zvante. Dupa ce s-au zvantat se pun intr-o damigeana cu gatul larg. Separat se prepara un sirop simplu din zahar si apa, care se toarna (dupa ce s-a racit) peste corcoduse. Se pune putină maia de drojdie si se lasa sa fermenteze. Dupa ce a incetat fermentaaia se procedeaza ca la vinul de corcoduse 1.

Vin de corcoduse 1

Vin de corcoduse

3 l suc de corcoduse, 1 1/2 kg zahar, 10 l apa

Se aleg corcodusele coapte, sanatoase, se curata de codite si alte murdarii, se spala si se lasa sa se zvante. Se pun apoi intr-un borcan care se leaga la gura cu un tifon si se tine la soare timp de 5—6 zile. Se scurge sucul de corcoduse. La 3 l suc se adauga 1 1/2 kg zahar si 10 l apa fiarta si racita. Se toarna intr-o damigeana si se lasa la fermentat intr-un loc mai racoros (20-23°C).
Dupa ce a incetat fermentatia se trage vinul cu atentie la sticle fara sa se tulbure drojdia de la fund. Se astupa cu dopuri oparite si se pastreaza la rece.

Vin de cirese

4 kg zeama de cirese, 2 kg zahar, 5 l apa, zeama de la 2 lamii.

Se prepara la fel ca vinul de visine. Atat la visine cat si la cirese se va avea grija sa nu se strecoare fructe stricate si mucegaite, intrucat mucegaiurile intrate in zeama vor strica vinul, dandu-i un gust si miros neplacut.

Vin de visine 2

Vin de visine

1 1/2 kg zahar, visine ramase de la visinata.

Visinele ramase dupa filtrarea visinatei se zdrobesc cu mina, se pun la fermentat intr-o damigeana, peste care se toarna, zaharul si 5 l apa. Pentru ca zaharul sa se dizolve mai repede se poate prepara un sirop. Se lasa la fermentat 3—4 saptamani. Dupa ce a incetat fermentatia, vinul se scurge, se filtreaza prin tifon pus in doua. Apoi, se trage la sticle, se astupa ermetic cu dopuri si se pastreaza intr-un loc rece .

Vin de visine 1

Vin de visine

5 kg zeama de visine, 2 kg zahar, 5 l apa, drojdie de bere.

Se aleg visinile coapte (circa 5 kg), sanatoase si se stoarce zeama. In apa fiarta se dizolva zaharul. Dupa ce apa s-a racit si a ajuns calduta se dizolva putina drojdie de bere si se toarna zeama de visine. Se leaga vasul la gura cu tifon si se lasa la fermentat.

Procesul de fermentare dureaza in functie de temperatura. Dupa ce a incetat fermentarea se trage vinul la sticle cu atentie pentru nu-l tulbura. Sticlele se astupa cu dopuri si se pastreaza la rece, de preferinta intr-un beci racoros.

Vinul se poate strecura printr-un tifon dublu si poate fi pastrat intr-o damigeana. Dupa ce s-a limpezit se trage la sticle cu multa atentie cu ajutorul unui furtun.

Vinul de prune

7 kg prune, 1 kg zahar.

Se aleg prunele coapte, se curata, se spala si dupa ce s-au scurs se scot samburii si se pun intr-o damigeana cu gatul larg. Se presara cu zahar, se aseaza alternativ un rand de prune, un rand de zahar, avand grija ca ultimul strat sa fie de zahar. Se astupa damigeana cu dopul de fermentare sau cu un dop obisnuit prin care se introduce un capat de furtun, iar celalalt capat se introduce intr-un borcan cu apă. Se lasa la fermentat intr-un loc cald timp de 6 saptamani. Dupa incetarea fermentarii, vinul se trage cu grija prin sifonare cu ajutorul unui furtun in alta damigeana. Se astupa bine cu dopul si se lasa intr-un loc rece. Dupa ce s-a depus drojdia la fund, se trage cu grija cu ajutorul unui furtun, la sticle. Se astupa ermetic cu dopuri si se pastreaza la rece.

Sunt de preferat prunele zemoase ca D'Agen sau Tuleu gras.

Cidrul

Prin cidru se intelege un suc obtinut din fructe si supus fermentatiei alcoolice.
Vinul se obtine numai prin fermentatie alcoolica a mustului de struguri ajunsi la maturitate.

Majoritatea oamenilor folosesc in loc de cidru termenul impropriu de vin ca : vin de coacaze, vin de pere, vin de zmeura.

Bere 2

Bere

Un pumn de hamei, 2 1/2 kg malt de orz, 600 g zahar, 100 g drojdie de bere

Intr-o oala emailata se pune hameiul, maltul de orz si zaharul, iar deasupra se toarna 4 l apa. Se pune pe foc si se fierbe 30 min, dupa care se ia la o parte si se lasa sa se racească pana la temperatura de 30—40°C. Se adauga maiaua de drojdie si se pune intr-un butoias, in care se mai toarna inca 15 l apa. Se amesteca bine, se acopera cu o tesatura groasa si se pune intr-o incapere mai calda, la fermentat, circa 4 zile. Dupa ce a incetat fermentatia se toarna in sticle, se astupa cu dopuri si se pastreaza la rece. Pentru a obtine bere neagra, se coloreaza compozitia de mai sus cu zahar ars.

Bere 1

Bere

100 g hamei, 3 pahare de zahar, 10 l apa, 50 g drojdie, 2 pahare de melasa sau zahar ars.

Se freaca bine hameiul cu maiaua si cu cele 3 pahare zahar. Peste toate acestea, se toarna 10 l apa fierbinte. Se lasa să stea 3—4 ore dupa care se strecoara, se adauga drojdia de bere, 2 pahare melasa si se pune la fermentat. Dupa ce a incetat, fermentatia se toarna la sticle, se astupa cu dopuri si se pastreaza la rece.

Berea

Berea este una din cele mai vechi bauturi in multe tari. Ea se prepara din malt de orz (orz incoltit), hamei, drojdie, apa, care se supun unei fermentatii alcoolice.

Berea este considerata ca o bautura cu valoare nutritiva. Ea contine unele substante nutritive, acid lactie si 2,5- 6% alcool.

Berea este una dintre cele mai placute bauturi racoritoare. Ea potoleste foarte bine setea in zilele calduroase, mareste pofta de mincare si se pare ca ar contribui la o mai buna asimilare a hranei.

Fiecare tip de bere se caracterizeaza prin continutul in alcool, aroma, gust, culoare. Toate aceste insusiri depind de reteta si tehnologia prepararii.

Berea trebuie sa fie limpede indiferent de culoare. Berea tulbure nu este buna de consumat.
Berea nu se poate pastra mai mult de doua saptamani.

Cvas de bere

3 sticle de bere, 600 g zahar, 1 lamaie, 200 g stafide, coaja de la 3 lamai, 25 g drojdie de bere.

Intr-un vas mai mare se toarna 12 l apa si se pune pe foc. In momentul cind apa incepe sa dea in clocot se ia de pe foc si se toarna berea, zaharul, zeama de la 1 lamaie, stafidele si coaja de la 3 lamai. Se acopera cu o patura, si se tine 3—4 ore. Cind compozitia devine calda (40°C) se adauga drojdia de bere. Se pune intr-un loc cald si se lasa sa fermenteze cam 12 ore. Spuma formata se indeparteaza, cvasul se strecoara printr-un tifon, dublu si se trage la sticle. In fiecare sticla se pun 2—3 stafide. Se astupa ca dopuri oparite si se leaga cu sfoara. Se tine intr-un loc rece. Dupa 24 ore cvasul se poate consuma.

Cvas de secara

12 l apa, 1 kg paine de secara, 25 g drojdie de bere, 500 g zahar, 12 boabe stafide, 12 boabe de orez, coaja taiata de la 1/2 lamaie.

Painea taiata felii subtiri se usuca in cuptor. Apa se fierbe in clocot, se adauga zaharul si se toarna peste painea uscata asezata pe fundul unui butoias (sau vas) de 15 l. Se dauga coaja de lamaie, se acopera cu un servet si se lasa 4—5 ore, dupa care se strecoara printr-o sita deasa de par, intr-un borcan. Se dizolva drojdia de bere in putina apa si se toarna, amestecand mereu, apoi se acopera cu un servet si se mai tine 4—5 ore la cald pina cind cvasul incepe sa faca spuma. Se strecoara din nou si se toarna in sticle lasind un spatiu gol de 3—4 degete.

Inainte de a umple sticlele, in fiecare sticla se pune o stafida si un bob de orez. Sticlele umplute se astupa cu dopuri, se leaga cu o cirpa si sfoara sau numai cu sfoara, in cruce. Sticlele se pastreaza la rece 2—3 zile. Trebuie avut grija ea inainte de a destupa sa nu se agite sticla.

Cvas de flori de soc

4 l apa, 1 kg zahar, 30 g sare de lamaie, 4—5 inflorescente de soc.

Se dizolva zaharul in apa fiarta, apoi cit mai este apa calduta se pune sarea de lamaie si inflorescentele de soc.. Vasul se tine intr-un loc cald 24 de ore, dupa care cvasul se strecoara si se trage la sticle. Sticlele se pastreaza 2—3 saptamini la rece, dupa care cvasul se poate consuma.

Cvas de mere

10 l suc de mere, 1 1/2 kg zahar, drojdie de bere.

Sucul de mere se toarna intr-o oala, se pune pe foc pana incepe sa dea in clocot, se pune zaharul, apoi se ia la o parte. Cind ajunge la temperatura de 30 °C se toarna intr-un fas curat si se adauga drojdia. Dupa 12 ore se imbuteliaza in sticle. Sticlele se infunda, bine cu dopuri fierte, se smolesc, sau se leaga cu sfoara. Se pastreaza in pozitie culcata, in beci. In timpul pastrarii sticlele nu se vor misca din loc ca sa nu sara dopurile sau sa se sparga.

Dupa 2—3 saptamini cvasul este bun de baut.

Cvas de lamaie

3 lamii, 1 1/4 kg zahar, 25 g drojdie de bere, 30—40 stafide, 10 boabe de orez.

Se pun la fiert 10 l apa; dupa ce da in clocote se ia de pe foc si se pun lamaile taiate in felii subtiri, si se lasa sa se raceasca. Cind apa devine calda (4o°C) se pune o bucata de drojdie de bere cit o nuca si un pahar sau doua de zahar. Se amesteca pina se dizolva zaharul si se lasa la un loc caldut pana se ridica lamaia deasupra (circa 12 ore), dupa care se strecoara, se pune zahar dupa gust (circa 1 kg la 10 l). Dupa ce s-a dizolvat zaharul, se trage la sticle. Sticlele se lasa neumplute cam de o palma. In fiecare sticla se pun 3—4 stafide si 1 bob de orez. Inainte de a astupa sticlele cu dopuri, se pune un virf de cutit de bicarbonat. Dopurile se oparesc si se astupa sticlele, se leaga cu o bucata de cirpa si sfoara. Sticlele se tin intr-un, loc rece. Dupa 24 de ore se poate consuma.

Sticlele se vor destupa cu grija deoarece dopurile sar cu pocnete ca la sampanie.

Cvas de miere si lamaie

1 lamaie., 4 linguri de miere, 3 linguri de zahar, 1 1/2 l apa.

Se fierbe apa si se lasa la racit. Dupa ce apa a ajuns la 70°C se toarna peste ea mierea, zaharul, zeama de lamiie si coaja rasa de lamiie. Se leaga vasul la gura cu tifon sau o pinza rara si se lasa sa stea pina a doua zi, cand se strecoara printr-o strecuratoare deasa sau tifon. Apoi, se trage la sticle. In sticle se pun cite 3—4 stafide.

Sunt preferate sticlele mai groase de sampanie sau vinuri spumoase. Se astupa cu dopuri, se leaga cu sfoara si se pune la un loc rece unde se tine 7—10 zile, dupa care se poate consuma.

Sticlele se destupa cu atentie.

Cvas de zmeura

400 g malt de secara, 1 kg zmeura, 200 g pesmet, 500 g zahar, drojdie de bere (cat o nuca), 17 l apa.

Intr-un butoias sau o damigeana mare se pune maltul de secara, zmeura, pesmetul de paine (de preferat paine de secara), zaharul, putina drojdie de bere (care in prealabil a fost dizolvata intr-o jumatate de pahar de apa). Se fierbe separat apa apoi se raceste pana ajunge calduta la temperatura de 38—40°C din care se iau 14 l si se toarna in butoiasul sau damigeana cu amestecul de mai sus. Se pune apoi la un loc cald unde sta o saptamina. Dupa ce a fermentat, se lasa sa mai stea 2 zile la un loc rece, apoi se scurge cu atentie lichidul din vas. Peste drojdia care ramine in vas se toarna 2-3 l apa fiarta si racita, se amesteca bine, se strecoara printr-o pinza deasa.

Lichidul strecurat se amesteca cu cel scurs, se pune intr-un vas smaltuit si se fierbe pe un foc nu prea iute timp de 15 min. Spuma ce se formeaza se indeparteaza tot timpul. Se strecoara lichidul printr-o sita deasa, iar dupa ce s-a racit, se toarna in sticle groase. Sticlele astupa cu dopuri, se leaga cu sfoara, se smolesc si se pastreaza la loc rece.

Cvas de coacaze negre

1 1/2 kg fructe, 1 1/2 kg zahăr, 6 l apă.

Se aleg fructele sanatoase, se curata de codite, frunzulite si alte impuritati. Se spala sub o suvita de apa sau se pun intr-o strecuratoare care se introduce de cateva ori in apa. Dupa ce s-a scurs apa, fructele se strivesc si se pun intr-un vas emailat.

Separat se prepara un sirop de zahar, care dupa ce se raceste putin, se toarna peste fructele strivite. Se amesteca bine siropul cu fructele, se leagă vasul cu tifon si se pune sa stea 24 de ore intr-un loc cald (20—28°C) dupa care se filtreaza printr-un tifon cu vata sau o panza deasa. Se toarna in sticle dupa ce in prealabil pe fundul sticlelor au fost puse 3—4 stafide. Sticlele se lasa neumplute circa 7 - 8 cm. Se astupa bine cu dopuri oparite, se leaga cu sfoara si se tin intr-o incapere rece pentru maturare. Se poate consuma dupa 7—14 zile.

Cvas de capsuni

1 kg de capsuni, 3 l apa, 2 lingurite de miere, 2 lingurite de zahar, 1 lamaie sau 1 pachetel de sare de lamaie.

Pentru cvas se recomanda capsunile intens colorate, aromate, sanatoase si bine coapte. Se aleg capsunile inlaturandu-se frunzulitele si alte corpuri straine. Se spala punandu-le intr-o strecuratoare si introducandu-le de 2-3 ori in apa; se lasa sa se scurga. Dupa ce s-au scurs se pun intr-o oala emailata, se toarna apa si se ia de pe foc si se lasa sa stea 10-15 min, apoi se filtreaza. Se adauga zaharul, mierea, zeama de lamaie (sau sarea de lamaie). Se amesteca pana la dizolvarea acestora, apoi se filtreaza din nou. Se trage la sticle dupa ce in prealabil s-au pus pe fundul fiecarei sticle cate 3 stafide.

Se recomanda sticle de sampanie(vinuri spumoase). Se astupa cu dopuri, se leaga apoi cu sfoara si se pune la maturare. Aceasta se face la inceput intr-o camera obisnuita timp de doua zile, apoi la un loc rece unde mai sta 4-5 zile.

La prepararea cvasului de capsuni se pot folosi si fructele conservate.

Asortarea bauturilor la meniu

Asortarea corecta a bauturilor la meniu are mare importanta. Nu intotdeauna un vin bun face fata unei mese, uneori un vin obisnuit este mai apreciat, el poate avea un gust de ansamblu mult mai bun decat un Tokay servit cu nisetru care va strica gustul aperitivului si invers.

Conditia de baza a alegerii corecte a unui vin: la anumite mancaruri este imbinarea lui armonioasa cu acestea.
Cunoasterea armoniei se invata cu timpul. In acest sens se pot da insa indicatii, orientative.
La inceputul mesei, la diferite aperitive picante, se vor servi bauturi tari ca : tuica, votca, lichioruri amarui care deschid pofta de mancare, si nu se va bea mai mult de un paharel.
Se pot servi vinuri care sunt superioare bauturilor tari ca: Madera, Jeres, avand un buchet fin.
Distilatul tip coniac se serveste la aperitive reci, de peste, de icre, negre, de sardele.
Vermutul alb sau rosu, cu conditia sa nu fie desert, se poate servi la salatele picante, aperitive de carne.

Berea se serveste la aperitivele de raci, crabi, salate de crab si diferite sandvisuri, saleuri, la crenvursti fierbinti, sunca fiarta si fierbinte.
La primele feluri, se recomanda vinuri tari ca Madera, Porto, Jeres, Marsala.
La mancaruri fierbinti de peste, peste rasol, peste-fript sau preparate cu sos fin, delicat, se serveste un vin alb sec asa cum este Rieslingul.
La felul doi, la mancaruri cu carne, biftecuri, antricoate, cotlete, came de porc, vitel, ficat, creier, vinat, frigarui si alte mincaruri calde de carne se servesc vinuri rosii seci, de preferinta un vin sec de marca.
La mancaruri cu carne de pasare, mancaruri cu fructe, sunt recomandate vinuri albe si albe demiseci.
La mincarurile de pasare domestica si de vinat se pot servi si vinuri rosii mai putin aspre, de exemplu un Cabernet.
La pui, file de pasare, cotlete tocate, vinat mic se poate servi un vin de sampanie demisec.

Vinuri semidulci se servesc la mincaruri de legume, conopida, mazare verde, ciuperci.
La sparanghel si anghinare se servesc vinuri nu prea dulci de tip Muscat.
La branzeturile cu care se termina masa, servite inainte de desert, se recomanda un vin alb sec sau sampanie.
La budinci, compoturi, jeleuri, creme s.a. se recomanda vinuri de desert ca: Muscat Ottonel si Craciunel, Grasa de Pietroasele, Grasa de Cotnari.
La inghetata se recomanda sampanie de desert. La vinul sampanizat servit in afara meselor, se recomanda diferite branzeturi, fripturi uscate, torturi, prajituri, fructe, nuci, bomboane, migdale, alune prajite si sarate.

Vinul sampanizat dar nu cel de desert, poate fi servit la diferite mincaruri cu exceptia aperitivelor picante.
Vinul sampanizat dulce se serveste la mancarurile dulci si fructe. La sfirsitul meselor se serveste cafea neagra alaturi, cu un lichior sau distilat tip coniac. La coniac se servesc
felii subtiri de lamaie inmuiate in zahar pudra. De asemenea, distilatul tip coniac se poate servi apa rece cu gheata.

Temperatura are un mare rol in aprecierea vinurilor, din care cauza se servesc la anumite temperaturi.

Vinurile albe seci isi scot in evidenta calitatile la 10—12°C, iar vara la 8—10°C.
Vinurile rosii seci din contra se vor servi la 18—20°C iar vara la 16—18°C.
Vinurile Madera, Jeres se vor incalzi cu 4—5°C peste temperatura camerei.
Vinurile de desert se vor servi, la temperatura camerei 16—18 °C.
Vinul sampanizat se va servi la 7°C. Este total gresita parerea de a servi sampania aproape pe punctul de inghetare deoarece frigul impiedica sa-si manifeste tocmai calitatea ei esentiala "spumozitatea".

Aprecierea vinurilor

Aprecierea vinului prin degustare este o adevarata arta care cere multa stiinta si practica. Degustarea se face la lumina zilei, intr-o camera fara curenti de aer, fara miros, la temperatura de 15—16°C. Timpul trebuie sa fie senin, cu putin soare, intre orele 8—12. Organismul degustatorului trebuie sa fie odihnit, dupa o gustare usoara, inainte de degustare fumatorii nu vor fuma, deoarece fumul tigarii oboseste simtul gustului.
De asemenea, in caz de raceli, guturai, dureri de cap nu se vor face degustari.

Ordinea degustarii vinurilor are mare importanta. Degustarea va incepe intai cu vinuri albe, continuand apoi cu vinuri roze, negre, tamaioase, licoroase, vinuri spumoase, care vor fi impartite in vinuri noi, vechi si foarte vechi.

Examinarea vinului va incepe cu aspectul lui, adica limpeditatea, care se clasifica astfel : cristalin, limpede, opalescent si tulbure. Cu cit un vin este mai limpede cu atat este mai superior calitativ si mai sanatos. Se roteste apoi vinul in pahar apreciindu-se mobilitatea.

Vinul trebuie sa aiba o mobilitate vie, sa curga in picaturi; un vin cu aspect uleios care se intinde la varsare este bolnav.

Culoarea poate caracteriza vinurile :

— vinurile noi albe au culoare galbuie-verzuie ;
— vinurile albe vechi, au culoare aurie ;
— vinurile tamiioase au o culoare ruginie ;
— vinurile rosii au o culoare albastruie-rosietic;
— vinurile rosii vechi au o culoare rubinie.

Vinurile bolnave la cassare au o culoare castanie, vinetie sau albicioasa.
Prin miros se apreciaza aroma si buchetul. Aroma este data de struguri (cum sunt soiurile : Tamaioasa, Busuioaca, Muscat Ottonel), buchetul este capatat prin vechimea vinului.
Vinul se roteste in pahar si se duce la nas pentru a aprecia: vinozitatea, buchetul, aroma, mirosul alcoolic ete.

Aprecierea gustului se face sorbind vinul si tinindu-l pe limba dupa care se lipeste limba de cerul gurii ca vinul sa se prelinga pe toata suprafata limbii.
Dupa fiecare proba gura se clateste cu apa.
Se fac apoi aprecieri generale ca: placut, neplacut, sec, demisec sau dulceag, cu sau fara buchet, cu sau fara aroma, are corp sau este plat, are sau nu acord.

Tipuri de vinuri

Vinul trebuie considerat ca un produs, in care au loc procese foarte complexe, ce duc la formarea si maturarea lui si uneori, la imbolnavire. Este gresita parerea ca vinul este cu atat mai bun cu cat este mai vechi.

Exista vinuri de durata, ca si vinuri tinere foarte bune.
De obicei vinurile albe usoare ajung la maturitate dupa o pastrare de 2—3 ani, iar cele de masa extractive rosii, dupa 3—4 ani.
Vinul se va bea la maturitate deplina. Vinurile de struguri se impart in: vinuri de masa, dulci de desert, tari de desert si aromatizate. Ele se mai pot imparti in vinuri de marca si ordinare sau in rosii, roz si albe. Dupa continutul in zahar ele se împart in seci, adica fara zahar, demiseci, dulci si siropoase. Vinurile se mai pot clasifica dupa varsta, locul de provenienta, soiul de struguri, anul de productie.

Toate vinurile au o varsta de punere in consumatie. Vinurile noi de masa se pun in consumatie dupa primul pritoc adica dupa ce fermentatia a incetat.
Vinurile vechi trase la sticle se tulbura la început, aceasta tulbureala este denumita „boala de sticla" care dispare dupa cateva luni.
Sticlele cu vin se scot din beci cu mare atentie pentru ca vinul sa nu se tulbure.
Daca pe fundul sticlei s-a asezat depozit, vinul se sifoneaza in alta sticla.

Alegerea vinului pentru consum se face de obicei dupa sezon, după gust, dupa ocazii, meniuri etc.
Vara sunt preferate vinurile seci, acrisoare, nu prea tari. Ele se servesc cu sifon pentru a potoli setea. Cele mai indicate vinuri pentru acest scop sunt cele de Odobesti.
Iarna sunt cautate mai mult vinurile negre si tari, care au proprietatea de a incalzi organismul cum sunt: Merlot, Cabernet-Sauvignion.

Primavara se consuma de obicei traditionalul pelin de mai, cu gust amarui, putin dulceag si aromat, indiferent de culoare.

Toamna se consuma de obicei visurile noi care si-au terminat fermentatia.
Pentru "tulburel" se preteaza foarte bine vinurile de Bragasani, care sunt dulci cu mult acid carbonic.
Vinuri de masa. "Vinurile de masa sunt vinurile folosite la masa. Ele sunt de obicei seci, deoarece zaharul s-a transformat in alcool. Ele sint rosii, roze si albe.

Vinurile rosii de masa se prepara din struguri rosii. Vinul rosu trebuie sa fie plin, armonic bogat in extract.

Vinurile albe se caracterizeaza prin fi prospetime, aciditate placuta, potolesc bine setea fiind recomandate in zilele calduroase de vara.

Vinuri dulci de desert. Vinurile demiseci si dulci de desert se fac din struguri cu un continut ridici in zahar si extract.

Vinurile demiseci contin intre 3 si 10% zahar si pana la 15° tarie alcoolica. Ele pot fi albe sau rosii si nu poarta denumirea podgoriei ci denumirea soiului Feteasca alba, Riesling italian, Muscat Ottonel, Babeasca neagra s.a.

Vinurile dulci (licoroase) de desert au un continut mare in alcool, peste 15° si zahar intre 18 si 20%, cum sunt : Grasa de Cotnari, Grasa de Pietroasele, Chardonnay de Murfatlar, Pinot gris si Pinot noir de Murfatlar, Cabernet-Sauvignon de Murfatlar, Tamaioasa de Pietroasele, Muscat Ottonel de Craciunel s.a. Dintre vinurile straine in aceasta categorie intra vinul de Tokay, Malaga, Cahor, Muscaturi de Crimeea.

Vinuri tari de desert. In aceasta grupa intra vinuri care contin 20° alcool. Ele au un gust aparte, foarte placut de fructe, un buchet complex cum sunt cele de Porto (Port-Wine), Marsala, Madera, Jeres.

Vinuri spumoase. Vinurile spumoase sunt vinuri albe saturate in bioxid de carbon care le imprima un gust specific placut.
Ele se impart in vinuri spumante naturale (sampanizante) si vinuri gazeificate.
Din grupa vinurilor spumante naturale fac parte: Blanquette de Limoux si Clairette de Die din Franta, Asti spumante din Italia ş.a.
Ele sunt caracterizate printr-o tarie alcoolica de pana la 10°, intre 10—150 g/l zahar si o presiune de bioxid de carbon de cca. 3 atmosfere, avand o prospetime si fructuozitate caracteristica.

Vinurile sampanizate sunt supuse unui proces tehnologic special. EIe sunt imbuteliate in sticle speciale. Ele au o tarie alcoolica cuprinsa intre 10 si 13,5° si o presiune de bioxid de carbon de 4—4,5 atmosfere.

Vinurile gazeificate au inceput sa capete o extindere din ce in ce mai mare; au un proces de fabricare mult mai simplu fata de cel al sampaniei. Imita foarte bine sampania din care cauza este mult cautat de consumatori.
Vinuri aromatizate. Din aceasta grupa fac parte traditionalul pelin si vermutul. Vinul pelin poate fi sec sau dulceag.
Vermutul are o tarie alcoolica de 17—18°, 150—160 g/l zahar si 165—175 g/l de extract total.

In tara noastră se fabrica vermutul rosu si alb, care este foarte apreciat atat in tara cat si in strainatate.